Am crescut în niste vremuri dure. Poate parea greu de crezut, dar au existat vremuri cand nu puteai să vorbesti despre sex cu oricine. Asa, daca erai fatalău, puteai să vorbesti despre dragoste.
Am crescut, si am crezut un timp ca vremurile, la randul lor, au crescut cu mine. Si, intr-un sens, asa s-a si intamplat. Au crescut insa stramb si in general diform: nu doar ca problemele cu care m-am confruntat ca adolescent exista inca, dar din cauza ca despre sexualitate fie s-a tacut, fie s-a urlat, s-a incetat aproape de tot sa se vorbeasca normal.
Efectul imediat este ca tinerii din ziua de azi si de ieri, si cel mai probabil si de maine, fie au un contact prematur si scos din context cu propria sexualitate, fie sunt nevoiti sa isi satisfaca curiozitatea in promiscuitate, acceptand orice adevar care pare mai adevarat decat cel cu albinutele si fluturasii.
«Porno – sase monologuri despre cand nu iti tine nimeni de sase» este un spectacol pe care l-am scris in aceasta ordine de idei. In sine, nu se pretinde a fi o solutie pentru ce am zis eu mai devreme, ci pur si simplu o imagine. Speranta mea este ca solutia va aparea incet-incet in urma intiparirii imaginii in constiinta colectiva.
Tudor Marciu